Aceasta este drona germană care monitorizează cablurile subacvatice din Marea Baltică și este controlată de inteligența artificială

O trântor capabil să se deplaseze săptămâni întregi fără asistență umană și cu cabluri de monitorizare instalate pe fundul mării atrage atenția mai multor guverne europene.

Este vorba despre Greysharkdezvoltat de compania Euroatlas din Bremen, a cărei tehnologie a generat acorduri de cumpărare între două țări ale Uniunii Europene, potrivit informațiilor dezvăluite de Reuters.

Directorul Euroatlas, Eugen Ciemnyjewski, a subliniat că contractele depășesc 100 de milioane de euro și că sunt deja noi solicitări de la guvernele din Europa și Asia. Deși nu a dezvăluit identitatea ministerelor apărării implicate, el a confirmat că sistemul va fi utilizat în misiuni de supraveghere subacvatică neînarmată. Vehiculul poate atinge până la 13 noduri – aproximativ 25 de kilometri pe oră – și se poate mișca cu un zgomot minim, ceea ce face dificil de detectat.

Cererea de sisteme fără pilot pentru operațiuni în adâncime continuă să crească. Serviciul de Securitate al Ucrainei a prezentat recent drona marine Sea Baby, capabilă să transporte 2.000 de kilograme și să parcurgă 1.500 de kilometri. Interesul pentru aceste tehnologii s-a intensificat de la începutul invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, în timpul căreia au existat daune repetate ale infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

Într-un interviu acordat Euronews, James Appathurai, expert NATO în amenințări cibernetice și amenințări hibride, a declarat că Rusia efectuează atacuri constante împotriva cablurilor submarine în Europa și a descris organizația din spatele acestor acțiuni drept „în stil paramilitar”.

Greyshark este proiectat să rămână în zone strategice pentru perioade lungi de timp, fără intervenție directă. Sistemul său autonom, susținut de inteligență artificială, îi permite să ia decizii de navigație și de misiune în funcție de mediu. Sarcinile acestora includ inspectii periodice ale conductelor, cablurilor si structurilor instalate pe fundul marii, cu sejururi care pot varia de la ore la saptamani, in functie de model.

Drona funcționează în afara razelor radarelor de suprafață, facilitând colectarea de informații fără a fi detectată. Când se confruntă cu amenințări, cum ar fi minele din apropierea căilor de transport maritim sau a instalațiilor critice, poate răspunde folosind unde sonar, poate urmări mișcările și înregistra date pentru analize ulterioare. Deși utilizarea sa de către cele două țări cumpărătoare nu a fost detaliată, s-a confirmat că aplicarea sa va fi strict militară.

Sistemul încorporează 17 senzori capabili să capteze imagini electromagnetice, să înregistreze ecouri cu ajutorul sonarului, să obțină imagini cu tehnologie laser și să opereze camere subacvatice. Software-ul său modular de inteligență artificială, dezvoltat de compania EvoLogics din Berlin, adaptează din mers profilurile misiunii la condițiile de mediu, fără a fi nevoie de comunicații radio sau urgențe de suprafață.

În prezent există în două versiuni. Greyshark Bravo este alimentat de la baterie, are o lungime de 6,5 metri și este gata de producție. Foxtrot, echipat cu o celulă de combustie cu hidrogen și lungime de aproape opt metri, oferă o autonomie mai mare: poate funcționa timp de 16 săptămâni, acoperind 8.000 de mile marine la 4 noduri sau 1.100 de mile marine la 10 noduri. Bravo, în schimb, înregistrează șase ore de funcționare la 10 noduri și o autonomie de până la 60 de mile marine, sau cinci zile și jumătate la 4 noduri cu o autonomie de 550 de mile marine. Ambele pot opera în tactici de roi și se pot coordona în cadrul rețelelor maritime NATO.

Săptămâna trecută Greyshark Bravo a efectuat un test în Marea Baltică în regim autonom și cu tehnici de camuflaj. Vehiculul, cu o greutate de peste patru tone, a fost supravegheat de pe o barcă de sprijin de către tehnicieni și ingineri. Potrivit Euroatlas, testele anterioare au fost satisfăcătoare, iar versiunea Foxtrot ar putea fi gata de producție anul viitor, cu planuri de a produce până la 150 de unități pe an.

Interesul pentru consolidarea securității în Marea Baltică coincide cu o serie de incidente înregistrate la sfârșitul anului 2024. În luna noiembrie a acelui an, două cabluri de telecomunicații au fost avariate și, săptămâni mai târziu, legătura electrică submarină Estlink 2 împreună cu alte legături au eșuat. Germania și Finlanda au emis ulterior o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibile acte de sabotaj.

Printre navele identificate se numără petrolierul Eagle S, suspectat că face parte din așa-numita flotă umbră rusă. Un alt caz a fost cel al petrolierului Eventin, care a rămas câteva săptămâni în derivă cu 99 de mii de tone de țiței, considerat un risc atât pentru siguranță, cât și pentru mediu. Deși pagubele nu au fost atribuite cu certitudine, unele autorități spun că ar putea face parte din acțiuni de război hibrid.

Suita tehnologică Greyshark permite senzorilor să se adapteze dinamic misiunii fără pauze operaționale. Combinația de inteligență artificială, autonomie îndelungată și capacitatea de a opera în rețele cu alte drone este una dintre principalele atracții pentru țările interesate.

Capacitatea de a menține o supraveghere constantă în apele sensibile, sporită de discreția sa subacvatică, oferă un instrument de anticipare a riscurilor într-un scenariu de tensiune crescândă în jurul protecției infrastructurii critice.