Cercetările efectuate în Italia arată că textele scrise sub formă de poezii pot înșela inteligența artificială

Un studiu recent realizat în Italia de Ícaro Lab a stabilit că ChatGPT, Gemeni sau Claudecele mai cunoscute modele AI (Inteligenta Artificiala), poti intreba in poezie ce nu ar raspunde in proza, de exemplu continut nociv sau nedorit.

Federico Pierucci, absolvent de filozofie și cercetător, a explicat într-un articol DW: “Nu am avut scriitori specializați care să creeze ideile (sau poeziile). Am făcut-o singuri, cu abilitățile noastre literare limitate. Cine știe, dacă am fi fost poeți mai buni, poate că am fi avut o rată de succes de 100%”.

Odată pregătite textele, ei au testat modelele conversaționale AI, punându-le la întrebări pe subiecte interzise sau periculoase.

Spre surprinderea tuturor, Chaturile AI au răspuns la poezii. Studiul a relevat o slăbiciune a securității care nu a fost detectată. Acum provocarea este de a afla de ce și dacă există o altă variație lingvistică care poate avea același efect.

“Am experimentat un tip de variație lingvistică: poezia. Întrebarea este dacă există și alte forme literare, precum basmul”, aventurează Pierucci în același articol.

“În general, posibilitățile de exprimare umană sunt foarte diverse și creative: un text poate fi rescris în multe feluri. Iar unele dintre ele ar putea implica că funcțiile de siguranță ale unei inteligențe artificiale nu sunt activate”, adaugă cercetătorul.

Extinderea utilizării inteligenței artificiale în America Latină și Caraibe progresează alături de inegalitățile structurale în ceea ce privește veniturile, genul și accesul la date. Rapoarte recente de la Organizația Națiunilor Unite și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, PNUD, avertizează că sistemele de inteligență artificială sunt instruite cu informații incomplete sau părtinitoare și, prin urmare, reproduc excluderi în politicile sociale, piețele muncii, credit și siguranță publică.

Potrivit studiului PNUD The Next Big Divergence: Why AI Could Widen the Gap Between Countries, inteligența artificială are potențialul de a crește productivitatea și creșterea, dar astfel de beneficii tind să fie concentrate în economiile cu infrastructură digitală, capital uman și capabilități tehnologice avansate. În regiuni precum Asia-Pacific și America Latină, această dinamică amenință să adâncească decalajul dintre și în interiorul țărilor.

Potrivit Globant, în 2026 inteligența artificială va trece de la susținerea deciziilor la executarea lor în mod autonom, redefini managementul și funcționarea afacerilor.

Gartner raportează că 75% dintre companii experimentează cu agenți AI, dar doar 15% implementează sisteme complet autonome, orientate spre obiective.